Platforma Program 2012-2014

 

Rezoluţia de la Atena a Diasporei Progresiste

 

 

 

Platforma Program 2012-2014 a Diasporei Progresiste
SUMAR

 

I. Creşterea vizibilităţii nucleelor româneşti rezidente în diverse ţări,  în spaţiul politic şi social din UE şi din lume

II. Elaborarea/propunerea în dezbatere publică/îmbunătăţirea unor metodologii şi instrumente inovative, coerente, complete şi eficiente, care să ofere mecanisme performante, democratice şi transparent

III. Prezentarea anuală a portofoliului de proiecte ale echipelor

IV. Prezentarea şi dezvoltarea continuă a unor seturi de instrumente pentru colaborarea online, care să contra-balanseze lipsurile impuse de geografia unică a Platformei

V. Crearea şi buna funcţionare a unor departamente/zone de expertiză ale Platformei Sociale a Diasporei, pentru o bună valorificare a competenţelor echipei şi pentru o clarificare onorabilă şi justificată în mod logic, a imaginii publice a Membrilor

VI. Participarea activă la Reforma, Regenerarea, Creşterea şi Consolidarea unei clase politice româneşti înalt morale/competente/ competitive, respectate  la nivel intern şi internaţional

VII. Implicarea activă a Platformei Sociale în ameliorarea reprezentării româneşti echitabile în instituţiile UE

VIII. Încurajarea şi susţinerea permanentă, până când faptele vor vorbi de la sine, a unei deschideri complete a Pieţei Muncii Uniunii Europene faţă de forţa de muncă românească

IX.  Observarea şi analiza statistică a prezenţei românilor din Diaspora

X. Promovarea egalităţii de gen în România şi în Uniunea Europeană, încurajarea participării femeilor în economie si în politică, la toate nivelurile

XI. Dezvoltarea de parteneriate strategice şi acorduri (publice) cu privire la sprijinirea unor campanii sociale déjà existente la nivel UE, ale căror obiective se regăsesc în totalitate în filosofia noastră, dezvoltate de societatea civilă sau/şi de partidele politice din Uniunea Europeană, în scopul generării unor efecte sociale pozitive pentru binele cetăţenilor români.


PLATFORMA PROGRAM 2012-2014

 

 I.  Creşterea vizibilităţii nucleelor româneşti rezidente în diverse ţări,  în spaţiul politic şi social din UE şi din lume  prin:

A. Organizarea unor campanii de încurajare a Dialogului Social şi Politic, în care cetăţenii români din străinătate sunt invitaţi să descrie şi să identifice problemele cu care se confruntă şi să propună soluţii pe care echipele noastre le vor centraliza şi le vor adapta în strategii de intervenţie, la nivel politic şi al societăţii civile.

B. Organizarea unor campanii de sensibilizare, la nivelul ţărilor de inserţie, cu privire la problemele românilor din străinătate, prioritizate în funcţie de gravitatea acestor probleme şi de impactul lor în masa demografică.

C. Elaborarea de materiale informative şi organizarea de sesiuni de lucru unde participanţii vor fi specialişti în domeniile de interes, personalităţi-cheie din politică şi/sau societatea civilă, din ţările de inserţie, din România şi de la nivel UE.

D. Iniţierea şi încurajarea tuturor iniţiativelor politice şi civice, care servesc interesele cetăţenilor români, dinţară şi din străinătate, indiferent de etnie, sex, categorie socio-profesională, convingeri politice sau religioase.

E. Informarea şi încurajarea cetăţenilor români, stabiliţi în străinătate, cu privire la participarea activă în cadrul sindicatelor şi a altor organizaţii reprezentative ale societăţii civile locale, inclusiv a Grupurilor de Reflecţie de la nivel UE (Think-Tank-uri), pentru o cât mai bună reprezentare a valorilor intelectuale şi demografice româneşti, în Uniune, şi a intereselor cetăţenilor români în viaţa socială, academică şi politică la nivel UE.

F. Colaborarea permanentă, pe principii democratice şi transparente, cu partidele politice locale din ţările de inserţie, informând în permanenţă cetăţenii români cu privire la rezultatele acestor colaborări/ negocieri, în interesul cetăţenilor.

G. Întărirea reţelelor existente (şi crearea altora noi) de organizaţii non-profit româneşti în diverse capitale europene, cu principalul obiectiv de a implementa programe centrate pe nevoile variate şi complexe ale cetăţenilor românilor din străinătateToate activităţile propuse acestor ONG-uri  se vor regăsi în doctrinele politice europene de Centru şi Stânga, asigurându-se în totalitate concordanţa, în plan logic şi etic, cu convingerile politice/filosofice ale Membrilor Platformei. Printre obiectivele acestor organizaţii se numără : analiza şi elaborarea de statistici centrate pe românii din străinătate şi pe nevoile acestora, informare publică şi lobby/ advocacy cu privire la  Drepturile Omului/Drepturile Cetăţeanului European, din cel puţin trei perspective prioritare:

a) problema generaţiei de risc a minorilor români separaţi de părinţi, în urma migraţiei economice (copii rămaşi înRomaniaîn grija bunicilor, altor rude sau a vecinilor);

b) programe de asistenţă socială a romilor, în colaborare permanentă cu specialişti aparţinând Comunităţii Roma şi cu alţi parteneri locali din România şi din ţările de inserţie. Programele pentru romi vor include, în mod necesar, colegi de etnie romă, cetăţeni români şi străini ;

c) activităţi de identificare şi asistenţă în regim de urgenţă a cetăţenilor români aflaţi în grad înalt de dificultate, în afara graniţelor României: victime ale traficului uman, victime ale unor categorii socio-profesionale deosebit de riscante, victime ale abuzurilor de diverse tipuri (în familii româneşti şi inter-etnice, la locul de muncă, în comunitatea unde locuiesc etc), deţinuţi români aflaţi în penitenciarele din străinătate, pacienţi români abandonaţi în spitale sau în alte situaţii de dificultate, orfani etc.

II. Elaborarea/propunerea în dezbatere publică/îmbunătăţirea unor metodologii şi instrumente inovative, coerente, complete şi eficiente, care să ofere mecanisme performante, democratice şi transparente, de consultare publică şi pentru încurajarea şi buna funcţionare a reţelei de voluntari români din diverse ţări, care au aderat, care aderă astăzi sau care vor adera la Platforma Socială a Diasporei. Oferirea unui cadru inteligent, respectabil şi realist tuturor Membrilor Platformei, în spiritul respectului competenţelor fiecărui român care alege sa participe,  în mod organizat, la apărarea intereselor românilor din străinătate, în acord cu particularităţile fiecarei comunităţi, din fiecare ţară de inserţie. Elaborarea/ Completarea /Lansarea unui pachet de documente standardizate  spre exemplu: adeziuni şi fişe de înscriere pre-completate, mape de prezentare a Platformei Sociale şi a proiectelor propuse/desfăşurate, procese verbale-tip aferente sedinţelor de lucru şi sesiunilor de consultare/vot, template-uri  de proiecte şi de rapoarte anuale, comunicat de presă proceduri de ratificare a agendelor/ minutelor/ notelor conferinţelor/şedinţelor de lucru, modul de administrare al arhivelor electronice în format unitar, liste la zi de contacte ale membrilor Platformei, ale  partenerilor politici şi partenerilor din societatea civilă (media, ONG-uri etc) instituţii europene  etc. care să ajute la lărgirea şi fluidizarea procesului de comunicare reală, constantă, eficientă; prezentarea unui manual de stil (Identity manual) în care să fie reunite elementele de identitate vizuală (pachet de logo-uri, bannere etc.) cu comunicarea scrisă (culori şi fonturi folosite)  care să creeze o imagine publică inovativă, profesionistă şi unitară a Platformei Sociale a Diasporei.

III. Prezentarea anuală a portofoliului de proiecte ale echipelor– care să cuprindă rezultatele activităţii voluntare (evenimente, parteneriate/ contacte, publicaţii, rezultatele în plan real a programelor de intervenţie asupra unor beneficiari direcţi etc); promovarea rezultatelor muncii de echipă, în echipă.

IV. Prezentarea şi dezvoltarea continuă a unor seturi de instrumente pentru colaborarea online, care să contra-balanseze lipsurile impuse de geografia unică a Platformei (Membrii Platformei locuind în diverse ţări, la distanţe apreciabile unii de ceilalţi) oferind unitate şi continuitate, facilitând în mod performant activitatea voluntară a Membrilor într-un mediu integrat, inovativ şi ergonomic – evoluţia de formă şi de conţinut a web-site-urilor care déjà aparţin Platformei Sociale, dar şi construirea unora noi, pentru asigurarea dinamicii constructive şi a progresului. Folosirea unor sisteme de comunicare avansate: platforma de colaborare pentru documente online în echipă – Vyew şi Google Docs, teleconferinţă – Skype, file sharing – Dropbox, screensharing – TeamViewer etc. (ghiduri si manuale de instalare a programelor gratuite, a celor cu plată etc). Ne dorim dezvoltarea unui set de competenţe online şi de utilizare a computerului, inerente unei bune colaborări în cadrul Platformei, având în vedere exigenţele obiectivelor acesteia.

V. Crearea şi buna funcţionare a unor departamente/zone de expertiză ale Platformei Sociale a Diasporei, pentru o bună valorificare a competenţelor echipei şi pentru o clarificare onorabilă şi justificată în mod logic, a imaginii publice a Membrilor cu rol de coordonare/Iniţiatorilor Platformei. Departamentele vor sprijini integrarea cât mai eficientă a activităţilor pe linia obiectivelor şi priorităţilor, precum şi o comunicare publică transparentă, clară, pe înţelesul tuturor grupurilor de audienţă.

VI. Participarea activă la Reforma, Regenerarea, Creşterea şi Consolidarea unei clase politice româneşti înalt morale/competente/ competitive, respectate  la nivel intern şi internaţional.

A. Încurajarea participării active la Dialogul Social şi Politic a românilor înalt educaţi, înalt calificaţi şi posesori ai unui caracter integru (moral/etic). Se tinde, în mod necesar, la tranziţia de la atitudinea pur critică sau de respingere a politicii, la o atitudine civică, participativă, integratoare, generatoare de soluţii în interesul Binelui Comun Românesc.

B. Încurajarea constituirii unui Cerc de Reflecţie al Românilor din Străinatate, format din personalităţi româneşti valoroase, confirmate în lumea academică, socială şi politică naţională şi internaţională, cu obiectivul strategic de a analiza permanent şi în profunzime poziţia României la nivel intern şi internaţional şi de a propune soluţii pentru ameliorarea şi evoluţia favorabilă a Statului Român, în raport cu alte ţări, din toate punctele de vedere.

C. Lansarea unor consultări publice, cu  participarea unor profesionişti din domeniile juridic, al armatei şi poliţienesc în elaborarea unor Planuri de Acţiune Civică (Responsabilizare Civică Românească = RCR) adaptate atât în România cât şi în străinătate, menite să prevină şi să combată fenomenelor negative de sistem – corupţie şi activităţi ale reţelelor criminale organizate naţionale şi internaţionale (a se vedea modelele de bune practici din Marea Britanie: Neighborhood Watch[1]) . Preluarea şi adaptarea unor modele de bune practici din alte ţări, precum şi elaborarea unora noi, incluzând atât identificarea /pedepsirea infractorilor/criminalilor cât şi asistenţa specială a victimelor.

D. Încurajarea şi susţinerea mass-mediei româneşti, ca reprezentantă a societăţii civile cu rol esenţial în evoluţia unui stat democratic, de a ridica standardele cu privire la găzduirea dezbaterilor publice/ sociale/ politice sub deviza « Mai puţin circ şi mai multă Seriozitate, Continuitate şi Relevanţă în Educaţia Publică » promovând modelele de bune practici din alte ţări şi rolul responsabil al cetăţeanului  (corect informat) în dezvoltarea statului – a se vedea exemplul mass-mediei franceze.

E.  Încurajarea şi sustinerea, cu modele de bune practici, a democratizării relaţiilor interne din partidele româneşti şi determinarea unor norme din ce în ce mai avansate, centrate pe eficienţă în raport cu nevoile cetăţenilor, etică, democraţie şi suport tehnologic avansat. Promovarea Toleranţei Zero în rândul cetăţenilor cu privire la abuzuri, corupţie, subminarea interesului civic şi naţional, subminarea intereselor social-economice ale cetăţenilor. Decernarea de competiţii şi premierea celor mai bune propuneri de soluţii/programe în vederea prevenţiei şi combaterii corupţiei.

F. Propunerea si adoptarea unor sisteme inovative, democratice/ transparente/ eficiente de procedură internă, în partide, cu privire la Aplicarea de Sancţiuni, concomitent cu Promoţiile pe baza de Merit (promovarea „meritocraţiei ”) şi dezvoltarea definiţiilor şi evaluărilor specifice cu privire la conflictele de interese. Pentru definirea meritelor, se impune elaborarea unor liste a „valorilor” (idealmente premergătoare materiei) pentru definirea clară, publică, pe înţelesul tuturor, a profilului etic şi moral al doctrinelor sub care partidele funcţionează şi în raport cu care fiecare membru de partid să-şi poată expune clar, public, profilul individual şi poziţia/activitatea politică în serviciul cetăţenilor electori.

G. Propunerea unor sisteme inovative de procedură internă, în partide, asigurând evoluţia naturală a metodelor de aplicare a principiilor democratice, când vine vorba de Vot. (Analiza şi adaptarea posibilă a modelului francez de alegeri interne, in cadrul partidului, inainte de a constitui lista candidatilor pentru alegerile naţionale sau/şi europene).

H. Încurajarea unui dialog permanent cu euro-deputaţii români şi sprijinirea acestora în ameliorarea performanţei în interes naţional, atât la nivel individual cât şi de echipă, pentru a asigura o imagine  şi o participare performante, competente, respectabile a Românilor în Parlamentul European

VII. Implicarea activă a Platformei Sociale în ameliorarea reprezentării româneşti echitabile în instituţiile UE  (respectarea cotelor naţionale în funcţie de reprezentarea demografică şi politică) la toate nivelurile, inclusiv în funcţiile de conducere. Facilitarea medierii conflictelor de muncă survenite în urma discriminării naţionale (Românii şi Bulgarii fiind de multe ori etichetaţi în mod discriminatoriu, descurajându-se accesul acestora la unele funcţii sau/şi la promovarea în grad, din cauza aderarii  « prea  recente »  la UE, deşi nivelul de educaţie/calificare al românilor întrece de multe ori pe cel al colegilor de alte naţionalităţi, provenind din state-membre mai dezvoltate din punct de vedere economic şi politic,  care au devenit membre UE cu mai mult timp în urmă.

 VIII. Încurajarea şi susţinerea permanentă, până când faptele vor vorbi de la sine, a unei deschideri complete a Pieţei Muncii Uniunii Europene faţă de forţa de muncă românească (eliminarea vizelor de lucru şi a altor restricţii în toate ţările UE) şi oferirea de asistenţă gratuită românilor din străinătate care se confruntă cu discriminări şi abuzuri din partea angajatorilor sau a comunităţii locale. Demistificarea acestor abuzuri şi publicarea lor pe diverse canale media, în mai multe limbi, protestând în mod public împotriva unor asemenea practici, contrare intereselor cetăţenilor români şi valorilor europene.

A.     Cercetarea,  analiza şi intervenţia directă a Platformei cu privire la identificarea şi stabilirea de legături durabile cu sindicatele din toate ţările UE (ETUC) şi informarea/ sprijinirea muncitorilor români să se înscrie ca membri de sindicat, în mod organizat, cu atragerea suportului reprezentanţilor sindicali români şi străini.

B.     Cercetarea, analiza şi intervenţia directă a Platformei în sprijinirea muncitorilor români din străinătate care se confruntă cu abuzuri şi/sau discriminare pe piaţa muncii sau în sistemele de educaţie/ servicii şi care doresc să urmeze o cale legală de a identifica ilegalităţile/ depune plângeri/ demara acţiuni în justiţie pentru a obţine despăgubiri, la nivelul ţării de inserţie sau la nivel UE. În măsura posibilităţilor, membrii  Platformei care au pregătire în domeniul juridic vor susţine cazuri pro-bono în apărarea unor cazuri şi vor ajuta la centralizarea studiilor de caz pentru exemplificare constructivă în propunerile legislative ulterioare. Studiile de caz vor fi şi publicate, cu permisiunea victimelor, pentru a indica în mod public, în mai multe limbi de circulaţie internaţională, modele de rele practici din ţările membre care beneficiază, în mod abuziv, de forţă de muncă românească pentru foloase ilegale ;  şi pentru a construi argumente solide în favoarea unor măsuri la nivel UE, de integrare echitabilă şi responsabilă a muncitorilor români pe piaţa muncii UE.

C.     Colectare, centralizare şi analiză a unor date esenţiale cu privire la cetăţenii români de etnie Roma din UE, precum şi cu privire la victime ale traficului uman, deţinutii români din penitenciare şi alte grupuri sociale vulnerabile. Elaborarea şi propunerea de soluţii în colaborare cu parteneri-cheie locali, români şi străini, la nivel UE şi internaţional.

IX. Observarea şi analiza statistică a prezenţei românilor din Diaspora

Crearea unui departament numit Observatorul Permanent al Emigranţilor Români OPER, având urmatoarele atribuţii:

A. Culegerea de date, analiza lor precum şi compararea informaţiilor calitative şi cantitative cu privire la condiţiile de viaţă, de muncă şi de integrare a românilor din Diaspora, indiferent de apartenenţa etnică, religioasă, politică etc.

B. Elaborarea de rapoarte, promovarea şi difuzarea informaţiilor obţinute, în cadrul unor analize complexe, oferind soluţii la problemele investigate, supuse dezbaterilor publice.

C. Promovarea şi  distribuirea investigaţiilor, chestionarelor, studiilor şi publicaţiilor realizate în vederea cuantificării datelor din teren, în rândurile cetăţenilor români din străinătate.

D. Elaborerea de rapoarte anuale precum şi a unor rapoarte periodice cu privire la realităţile emigranţilor români (studii de caz, interviuri, rezultatele chestionarelor etc).

E. Crearea şi menţinerea unei baze de date relevante, în scopul cercetării academice şi a arhivării istoriei românilor din diaspora.

F. Acest departament (OPER) prin activitatea sa, va contribui favorabil, pe scena europeană, la promovarea şi apărarea unei mai bune imagini a românilor şi a României, creând o mai bună şi o mai puternică linie de comunicare/apărare a intereselor de grup naţional în cadrul UE27, demonstrând solidaritate şi protecţie reciprocă, demosntrând cunoaşterea drepturilor de care momentan nu beneficiem, atrăgând mai multă atenţie asupra problemelor cu care ne confruntăm, mai mult respect şi mai multă deschidere pozitivă către români, din partea comunităţii internaţionale.

X. Promovarea egalităţii de gen în România şi în Uniunea Europeană, încurajarea participării femeilor în economie si în politică, la toate nivelurile

Pentru o reprezentare echitabilă a femeii în spaţiul politic atât pe scena naţională, cât şi europeană, se propun următoarele:

A. Adoptarea unei strategii de promovare a participării echilibrate a femeilor şi barbaţilor în funcţiile de decizie precum şi crearea şi dezvoltarea, în acest scop, a unor măsuri legislative (a se vedea campania Comisiei Europene cu privire la promovarea Echilibrului de Gen, începând cu salarizarea egală în UE)

B. Realizarea unor campanii de sensibilizare a opiniei publice cu privire la imporţanta prezenţei femeii în spaţiul politic, în contextul unei societăti fără prejudecăţi sau stereotipuri discriminatorii, cu trimitere directă laDrepturile Fundamentale ale Omului.

C. Încurajarea tinerelor şi a femeilor în general, în participarea şi afirmarea politică, prin diverse programe sectoriale, în corcondanţă cu educaţia, calificarea, experienţa profesională de care dispun.

D. Stimularea şi susţinerea femeilor, prin diverse programe încurajate şi susţinute de Comisia Europeană, în procesul de ocupare a funcţiilor de conducere în spaţiul economic şi politic, la nivel naţional şi european.

E. Realizarea unor rapoarte şi statistici privind participarea relativă a femeii în funcţiile de conducere şi evoluţia conceptului, în special în relaţie cu agenda Comisarei Viviane Reding, pe acest subiect.

F. Identificarea şi dezbaterea publică privind obstacolele juridice şi sociale care împiedică accesul femeilor la funcţiile publice şi participarea activă a acestora la progresul României şi al Europei. Identificarea şi analiza, în dezbateri publice, a modelelor socio-economice grav deficitare, favorizând victimizarea femeilor din punct de vedere al integrării socio-profesionale (dezvoltarea mai multor modele şi alternative pentru nevoile complexe ale femeilor ;  campanie contra prostituţiei în UE ; programe de asistenţă a victimelor traficului de fiinţe umane – în special copii şi femei).

G. Lansarea unor campanii mediatice în scopul promovării egalităţii de gen în spaţiul politic şi de afaceri, dezbateri publice cu privire la distribuirea rolurilor familiale (de exemplu cum îngrijirea copiilor afectează femeile mai mult decât bărbaţii, în dezvoltarea carierei şi în accesul la pensii echitabile, la sfârşitul acesteia).

XI. Dezvoltarea de parteneriate strategice şi acorduri (publice) cu privire la sprijinirea unor campanii sociale déjà existente la nivel UE, ale căror obiective se regăsesc în totalitate în filosofia noastră, dezvoltate de societatea civilă sau/şi de partidele politice progresiste din Uniunea Europeană, în scopul generării unor efecte sociale pozitive reale, pentru binele cetăţenilor români. În urma deciziilor politice dramatice din Spania, din vara lui 2011, în urma cărora sute de mii de muncitori români au fost afectaţi din punct de vedere al ocupării locului de muncă,  s-au identificat următoarele lipsuri:

1. minima/insuficienta comunicare/negociere dintre autorităţile române şi cele spaniole, părţi ale acordului de colaborare, în privinţa iniţiativelor legislative care afectează în mod direct cetăţenii români din Spania.

2. inexistenţa unui mecanism de colaborare şi consultare la nivelul societăţii civile, în vederea abordării publice, realiste, coerente, corecte şi oportune (democratice) a subiectelor ardente care aduc atingere directă intereselor românilor din diaspora.

În vederea remedierii acestor deficienţe, se propun următoarele:

a) delegarea expresă a unor membri competenţi ai Platformei, în contactarea şi stabilirea unui dialog cu partenerii locali, atât politici cât şi cei ai societăţii civile, având scopul de reprezentare, informare şi colaborare reală în situaţiile în care se prevăd sau se identifică situaţii în care sunt afectate interesele românilor;

b) îmbunătăţirea accesului la iniţiativele legislative care au legatură cu românii din diaspora (contacte in parlamentele naţionale);

c) maximizarea comunicării între partidele politice, atât la nivel bilateral cât şi de grup, cu privire la domeniul social şi cel al mediului înconjurător.

 

 

 

Leave a Reply