Interviu în exclusivitate cu Mihaela Mihai şi Gabriel Mihai, mediatori roma la Brussels

Mihaela Mihai este o tânără mediatoare interculturală, interpretă de limba romani-franceză-română la Brussels şi o activistă neobosită pentru drepturile romilor. Ea ne- a oferit un interviu în exclusivitate, pe data de 8 aprilie, cu ocazia Zilei Internaţionale a Romilor, alături de colegul ei, Gabriel Mihai, de asemenea mediator intercultural şi traducător romani-olandeză-română.

Mihaela_Mihai_si_Gabriel_Mihai

DP: Mihaela şi Gabriel, cum aţi ajuns să lucraţi la Brussels, care au fost circumstanţele şi de cât timp?

MM: Oficial, lucrez din ianuarie 2007 şi am fost prima mediatoare interculturală de origine Roma care a fost angajată în cadrul organizaţiei care poarta numele de Centre Regionale d’integration Foyer, iar serviciul în care lucrăm se numeşte  Service des Roms et Gens du Voyage, situate în comuna Molenbeek din Brussels, Rue Mommaerts nr.22.

Înainte  de 2007, timp de zece ani, am lucrat ca voluntară atât în ajutorul comunităţii de romi cât şi al instituţiilor care lucrau cu, sau pentru romi (CPAS, comune/primării, şcoli, birouri de avocaţi, cabinete medicale  etc.) pentru a facilita în primul rând comunicarea (traducere şi interpretare) şi pentru a- i informa pe romi despre drepturile şi obligaţiile lor în Belgia. Pe de altă parte, am participat la nenumărate dezbateri, conferinţe, sesiuni de informare despre cultura şi tradiţia romă, timp în care am câştigat foarte multă experienţă, multe relaţii, contacte, capital de încredere şi lista poate continua.  Experienţa muncii de pe teren nu se compară cu cea învăţată din cărţi sau  citită de pe Internet sau văzută în reportajeleTv.

GM: Ca urmare a unei sesiuni de formare în sânul Centrului  Regional de integrare Foyer (Centre Régionale d’integration Foyer ) directoarea organizaţiei, doamna Loredana Marchi, mi-a propus postul de mediator intercultural rom, post pe care l-am acceptat în februarie 2010.

DP: Cum vi s- a părut Belgia, la prima vedere? Cum vi s-au părut oamenii de aici?

MM: Când am venit în Belgia, în decembrie 1996, ţinând cont că era în perioada sărbătorilor de iarnă, mi s-a părut frumoasă şi oamenii la fel, cu un suflet cald. Nu era atât de vizibilă amprenta care le este pusă, la ora actuală, romilor, deoarece în perioada aceea nu erau decât câteva familii de romi în Belgia care vindeau ziare, vindeau flori sau  cântau la un instrument să facă un ban. La început, toţi au avut un parcurs dificil, dar azi sunt oameni realizaţi, cu firme de construcţii, garaje auto, firme de curăţenie, proprietari de case etc. Pacat că media nu se ocupă să arate şi partea pozitivă din comunitatea romilor.  Ştirile de acest gen, despre poveştile de succes ale romilor, nu prea apar la TV sau prin ziare. Sper să mai schimbăm câte ceva din aceste tendinţe negative cu efecte generalizatoare, în următorii ani.

GM: Sunt în Belgia din 2002, Belgia la prima vedere a fost o ţară cu perspective de viitor atât pentru mine cât şi pentru copiii mei, o ţară primitoare în care am reuşit relativ repede să mă consider acasă şi unde am întâlnit oameni minunaţi, care astăzi îmi sunt prieteni şi colegi.

DP: Unde v-aţi născut? Ce ne puteţi spune despre restul familiei?

MM: M-am născut în Timişoara, pe data de 20 iunie 1979.Toată familia mea este aici în Belgia, atât părinţii cât şi fraţii mei.

GM: Sunt născut în Timişoara, dar de mic copil, mai precis din 1984 am părăsit România. Destinaţia a fost Elveţia – Zurich. Având norocul de a avea părinţi pentru care educaţia şi parcusul şcolar al meu şi al fraţilor mei au fost prioritare, am fost şcolarizaţi în Elveţia, în limba germană. Eu având o pasiune de a studia limbile străine, astăzi vorbesc şase limbi (Romanes, Romana, Flamanda, Franceza, Engleza si Germana) ceea ce mă ajută foarte mult în meseria pe care o exersez. Sunt căsătorit, am doi copii minunaţi, un baiat în anul 2 la un liceu de elită al Bruxelles-ului francofon şi o fată în clasa a 6ª, cu o mare pasiune pentru animale, muzică, modă, etc…dealtfel, ca toate fetele de vârsta ei, rome sau non-rome. Soţia mea este si ea roma din România şi a terminat studiile în Belgia, la Genk, în limba olandeză. Ea lucrează, de asemenea, ca mediatoare interculturală în domeniul sănătăţii. Am privilegiul să am atât părinţii cât şi fraţii în Bruxelles.

DP: Spuneţi-ne despre munca voastră. Unde lucraţi şi cât de ocupaţi sunteţi? Cine sunt beneficiarii muncii voastre?

MM: Eu lucrez în mai multe locuri, pentru mai multe instituţii. Chiar din ianuarie 2007, am început cu statutul de indepent, lucru care mie îmi convine, deoarece îmi pot organiza programul în funcţie de cererile instituţiilor care fac apel la seviciile mele, spre exemplu pe lânga mediatoare interculturală mai lucrez şi cu Serviciul de Tutelă  din cadrul serviciului specializat pentru minorii delincvenţi şi pentru minori străini neacompaniaţi din Belgia (anchete, identificari). Mai lucrez cu  Tribunalul de Minori, cu Serviciul de Protecţie a Minorilor, cu comisariatele de poliţie în calitate de interpretă-traducătoare, cu Poliţia Federală (seara şi în week-end) în concluzie, lucrez şi ziua şi noaptea, şi în week-end şi de sărbători, puteţi trageţi concluzia cât de ocupată sunt….

GM: Cum v-am spus şi mai devreme, lucrez ca mediator intercultural rom pentru serviciul  Roms et Gens de voyage in incinta Centre Régionaled’integration Foyer cu focus pe şcolarizarea copiilor romi. Lucrez “full time” iar o parte a timpului meu liber îl dedic tot comunităţii rome din care fac parte, participând la diferite activităţi sociale, culturale şi religioase. Beneficiarii muncii mele sunt atât romii cât şi instituţiile belgiene cu care colaborăm, fiindcă una din funcţiile unui mediator este de a creea “o punte” între comunitate şi instituţii pentru a ridica bariera culturală, lingvistică, religioasă sau alte obstacole sociale.

DP: Mihaela, am înţeles din discuţii ca există la Bruxelles un Consiliu al Romilor: spune-ne câte ceva despre acest consiliu – de cât timp există, din cine este format, care sunt obiectivele?

MM: Ideea de a crea acest consiliu mi-a venit în anul 2010, când mi-am dat seama că deşi cu toţii suntem  romi veniţi din diferite ţări, în Belgia nu întâmpinăm  aceleaşi probleme, şi atunci m-am gândit că ar fi bine să creez un Consiliu al Romilor şi să alegem câte trei reprezentanţi din fiecare comunitate care are un număr destul de semnificativ în Belgia, pentru ca atunci când au ceva de spus, în numele comunităţii, vocea lor să fie auzită prin reprezentanţi aleşi democratic. Aceşti reprezentanţi sunt din România, Bulgaria, Macedonia, Kosovo, Yugoslavia şi reprezentanţi ai romilor voiajori din Belgia, lista rămâne deschisă. Oficial, Consiliul Romilor din Belgia există din data de 5 iunie  2012, când a avut loc prezentarea oficială. Cred ca acest are un potenţial deosebit si ne va aduce multe proiecte bune. Consiliul Romilor din Belgia este un interlocutor şi un organ  consultativ între autorităţile belgiene şi comunitatea romilor şi are ca obiectiv principal deplina integrare a romilor la nivel de Belgia şi ameliorarea situaţiilor sociale şi legale ale romilor din Belgia, acolo unde există probleme.

DP: Gabriel, ce ne poţi spune despre flashmob-ul organizat în centrul Bruxelles-ului? Cui i- a venit ideea şi cine sunt tinerii care au dansat?

GM: Ideea s-a nascut în serviciul Roms et Gens de Voyage din Foyer, iar tinerilor romi, elevi în centrul de formare Foyer ( VCF – Vorming centrum Foyer) le-a surâs ideea şi au participat cu un foarte mare entuziasm, atât ei cât şi alţi colegi care nu sunt romi, din Foyer. Flashmob-ul a fost organizat în diferite woorkshop-uri cu tinerii de la VCF, care au luat asupra lor chiar unele responsabilităţi de organizare, aspect foarte important pentru noi, care dorim să-i încurajăm să poată avea mai multă încredere în ei înşişi.

Prin evenimentul acesta, tinerii romi au vrut să transmită un mesaj scurt dar puternic societăţii în care trăim: “Ik ben Roma en Brusselaar” (Sunt Rom şi Bruxellez!). Puteti viziona video-ul nostru mai jos:

Picture1

DP: Spuneţi-ne despre Ziua Internaţională a Romilor 8 aprilie. Despre partenerii voştri belgieni, cu cine colaboraţi pe partea de evenimente cultural-artistice când vine vorba de asemenea sărbători?

MM: Ziua Romilor a fost organizată în cadrul organizaţiei mele, inititulată Centre des Roms Ilo Romano cu sprijinul primăriei din comuna  St.Josse, din Bruxelles. Când vine vorba de evenimente cultural-artistice, ne descurcăm destul de bine, deoarece muzica şi distracţia le avem în singe, ele ne oferă confort şi ne ajută să ne exprimăm  pozitiv chiar şi atunci cind suntem supăraţi. La spectacolul de pe 8 aprilie, de anul acesta, am apelat si la muzicanţi care stau în Belgia, însă o parte i-am adus din România.

GM:  Pe data de 8 aprilie 1971, a avut loc primul congres  al romilor la Londra, unde s-a hotărât  să fim numiţi “romi”.  Să ne reprezinte steagul verde şi albastru, împodobit cu roata roșu-chakra, cu şaisprezece spițe. Cântăm un imn comun (Gelem Gelem)  vorbim limba romani,  care este o legătură cu frații și surorile noastre din întreaga lume. De atunci, s-a hotarat ca 8 aprilie sa fie Ziua Internaţională a Romilor.  Aceasta este ziua în care sărbătorim cultura, tradiţiile şi valorile noastre dar totodată este o zi în care din ce în ce mai mult se lasă auzită  vocea romilor care aminteşte de  perioadele triste ale istoriei noastre, precum sclavia, holocaustul şi discriminarea, care din pacate şi în zilele noastre reprezintă o realitate. În ceea ce priveşte partenerii  şi colaboratorii, îmi plac organizaţiile care arată interes cu privire la aspectele culturale şi artistice, dar şi cu privire la dezbateri  fără tabuuri sau stigmatizări,  unde romii si non -romii se pot exprima cu privire la nişte subiecte care privesc societatea în care trăim şi provocările acesteia.  

DP: Ce ştiţi despre Diaspora Progresistă-Romanian Open Sociaty Abroad?

MM: Ştiu că este o entitate non-profit lansată  în 2011 la Brussels şi mă încântă în special faptul că se ocupă destul de serios de Echilibrul de Gen. Din câte am observat eu, nu multe guverne din Europa se preocupă de vreo Strategie de promovare a Echilibrului de Gen, însă Diaspora Progresistă s- a gândit la acest lucru. Asta ne arată deschiderea şi potenţialul DP-ROSA, în comparaţie cu autorităţile formate în special din bărbaţi, care, evident, nu consideră subiectul echilibrului de gen demn de dezbatere. Şi  la noi, în Comunitatea Roma, este mult de lucrat pe partea aceasta. Sper că vom demara nişte proiecte interesante alături de Diaspora Progresistă, la de Belgia şi la nivel european, pentru a arăta importanţa implicării femeilor la toate nivelurile de dezvoltare a societăţii, mai ales la nivel decizional, păstrând în acelaşi timp tradiţiile şi respectul reciproc  între femei şi bărbaţi, oferind modele de viaţă mai bune, mai sănătoase, noilor generaţii de Cetăţeni Europeni, indiferet de etnie, naţionalitate sau gen.

GM: Deşi am aflat relativ recent de DP-ROSA, am deja o simpatie deosebită pentru  activitatea acestei organizaţii, în special pentru percepţia realistă cu privire la problemele sociale grave ale romilor în Uniunea Europeană. De asemenea, m-a surprins foarte plăcut să aflu că DP-ROSA este coordonatoarea pe România a Iniţiativei Cetăţenilor pentru un Venit Minim Garantat în UE. Reducerea sau chiar eliminarea sărăciei ne preocupă pe toţi atât pe romi cât şi pe români, cred că Estul Europei este cel mai greu lovit de acest fenomen iar noi, tinerii şi oamenii fără prejudecăţi, trebuie să ne implicăm la nivel european, pentru a schimba lucrurile. Nimeni nu o va face în locul nostru. Nimeni nu devine mai responsabil, mai educat, mai integrat social, dacă nu are acces la educaţie, la un venit minim, la asistenţă medicală minimă, la un loc de muncă. Trebuie să darâmăm nişte mituri negative importante, nişte stereotipuri fără nimic bun în ele, dar în acelaşti timp trebuie să arătăm şi modelele de succes. Aceasta nu numai că va constitui un suport moral pentru tinerele generaţii, ci va schimba în bine şi imaginea României, care suferă la nivel internaţional din foarte multe puncte de vedere, pe care ar fi cazul să începem să le analizăm la modul cel mai serios. Concluziile s-ar putea să surprindă pe mulţi!

DP: Un mesaj pentru politicieni:

MM: Să nu mai generalizeze , să ne ofere şansa de a ne cunoaşte mai bine, înainte de a ne judeca pentru că, a ne accepta înseamnă începutul unei simpatii reciproce şi nu se ştie niciodată ce ne rezervă viitorul, poate că într-o zi o sa ajungă şi un ţigan la putere, şi nu cred că le-ar place să aibă  parte de acelaşi tratament de care am avut unii dintre noi  parte. În acelaşi timp, trebuie să apreciem efortul pe care îl fac unii politicieni străini, că încearcă să ne cunoască mai bine, pe când cei din România, de acolo unde ne-am născut şi am crescut, alături de ei, nu ne-au văzut niciodată cu ochi buni, exprimând rezistenţă şi răceală faţă de noi, indiferent de acţiunile noastre individuale onorabile, ca rezultat al unor stereotipuri sociale negative încă puternic înrădăcinate, atât în România, cât şi în Europa. Pentru noi, România este Mama biologică şi o respectăm pentru  că acolo ne-am născut , dar o Mamă adevărată este cea în mod normal te iubeşte, te creşte şi te educă, ajutându-te  să-ţi croieşti un viitor în viaţă.  Această mamă, dacă nu suntem norocoşi cu ea acolo unde ne-am născut, este ţara pe care fiecare dintre noi am hotarit să o căutăm, acolo unde vrem să rămânem şi să avem o viaţă mai bună.

GM: Vă invit să aveţi mai multă deschidere către problemele romilor, încurajaţi dezbaterea reală cu privire la problemele reale, nu mai ascundeţi problemele romilor când intraţi în dialog internaţional. Vă rugăm frumos să nu mai organizaţi dezbateri şi evenimente cu privire la romi, fără romi! Nu suntem exponate de muzeu şi nici obiect de studiu teoretic: existăm, avem reprezentanţi educaţi, perfect integraţi, unii dintre noi vorbim mai multe limbi străine decât mulţi politicieni, deci vă rugăm să ne invitaţi la dezbetere cu încredere şi în special în proiecte de intervenţie socială.

Mai am un mesaj, pentru europarlamentarii români  de toate culorile (politice J ), de aici de la Bruxelles: în luna iunie dorim să lansăm o dezbatere de câteva ore în incinta Parlamentului European, pentru a sensibiliza publicul european cu privire la  importanţa eliminării stereotipurilor sociale negative şi lansarea unor materiale publicitare referitoare la Modele Roma de Succes în Europa. Vă mulţmim anticipat pentru posibilul interes!  

DP: Un mesaj pentru romii şi românii din străinătate

MM: Pentru romii şi românii de pretutindeni le doresc multă sănătate în primul rând, fericire, bucurie şi împlinirea tuturor dorinţelor. Cred că fiecare dintre noi suntem responsabili şi putem alege din ce categorie de imagine vrem  să facem parte: pozitivă sau negativă. Daca alegem să facem parte din categoria pozitivă, fără şcoala şi educaţie nu se poate.  Educaţia este absolut necesară pentru un viitor mai bun şi pentru o imagine de onoare în societate, indiferent în ce ţară alegem să trăim.

GM: Pentru romii şi românii de pretudindeni, le doresc realizarea fiecarui obiectiv din viaţa lor, să se aprecieze mai mult unii pe alţii pentru o convieţuire mai bună, să nu se mai judece unii pe alţii după înfaţişare, ci, înainte de a eticheta o persoană să se uite la calităţile şi valorile morale ale acesteia, adica la lucrurile cele mai importante. Doar aşa putem construi o societate în echilibru, pentru viitoarele generaţii.

 

Picture2

 

 

Leave a Reply