Masă Rotundă la Bruxelles: politicile cu privire la integrarea romilor în UE

 

Comunicat de presă

Pe data de 9 decembrie 2014, reprezentanți ai DP-ROSA au fost invitați la discuții în cadrul unei mese rotunde organizate în incinta Ministerului de Justiție din Bruxelles, Boulevard de Waterloo 115, cu titlul Progresul politicilor şi acțiunilor cu privire la mobilitatea şi integrarea minorității etnice Roma, în Europa.

Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Politici Active Europene şi Internaționale (CEIPA) http://www.ceipa.eu/ în strânsă cooperare cu asociația non-profit Payoke şi cu Ministerul de Justiție belgian. Asociaţia flamandă Payoke, din Antwerp, este binecunoscută pentru campaniile locale şi internaționale împotriva traficului de ființe umane şi pentru acordarea de asistenţă victimelor traficului de persoane, inclusiv femei şi copii de cetățenie română, de toate etniile.

Ministerul de Justiție BE

Ministerul de Justiție BE

În deschidere, a vorbit Domnul Jean Francois Minet, ataşat pe lângă Direcţia Generală Legislaţie, Libertăţi Civile şi Drepturi Fundamentale, şeful biroului de coordonare inter-departamentală a Platformei de Luptă Împotriva Traficului de Ființe Umane din cadrul Ministerului Justiţiei din Belgia. El s- a referit în mod special la situaţia romilor care sunt victime ale traficului de fiinţe umane în vederea cerşetoriei, prostituţiei şi furturilor. Situaţia dificilă a copiilor folosiţi pentru cerşetorie, a constituit un subiect important, precum şi situaţia minorelor cumpărate/vândute în vederea căsătoriilor ilegale sau a prostituţiei. Au fost prezentate limitele legislaţiei belgiene în ceea ce privește asistenţa victimelor şi subliniată importanţa cooperării cu societatea civilă. Un ONG local care a fost menţionat pozitiv este asociaţia Foyer din Bruxelles, care cooperează eficient cu Ministerul Justiţiei, de mai mulţi ani. http://www.foyer.be

???????????????????????????????

Dl Jean Francois Minet, ataşat pe lângă Direcţia Generală Legislaţie, Libertăţi Civile şi Drepturi Fundamentale, şeful biroului de coordonare inter-departamentală a Platformei de Luptă Împotriva Traficului de Ființe Umane din cadrul Ministerului Justiţiei din Belgia

A fost menționată nevoia acută de formare a cadrelor medicale, a agenţilor de poliţie, a procurorilor şi a altor profesioniști, precum şi sensibilizarea publicului larg pentru identificarea corectă a victimelor traficului de persoane, evitând victimizarea secundară (Ex.1 un copil forţat de traficanți să fure, este considerat „infractor” în relaţia cu poliţia şi referit tribunalului pentru minori, pe când acesta ar trebui să beneficieze de asistenţa unui centru de recuperare psiho-medicală şi de(re)integrarea în sistemul de învățământ, pentru a i se oferi o șansă reală de dezvoltare şi de integrare în societate, evitând „cariera criminală” de mai târziu, ca adult Ex.2 o minoră sau o femeie victimă a traficului uman în vederea prostituției este tratată de pe poziţie de „acuzat” în relaţia cu poliţia şi cu opinia publică, pe când aceasta ar trebui să aibă dreptul şi şansa reală de a se recupera psiho-medical într-un centru de recuperare adecvat)

În panel au fost  Dr Helga Konrad – fost ministru federal în Austria şi înalt Reprezentant OSCE pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane, Ann Lukowiak – procuror federal în Ghent, Belgia, Angelika Molnar – reprezentantă EUROPOL, Haga, Ilona Negro – reprezentantă a Comisiei Europene, Direcţia Generală pentru Justiţie (DG JUST), http://ec.europa.eu/justice/discrimination/roma/index_ro.htm , Patsy Sörensen – directoarea asociaţiei Payoke asbl din Antwerp şi artista portugheză Marian van der Zwaan care a prezentat un documentar artistic extrem de emoţionant despre drama unei românce de etnie romă, victimă a traficului de persoane în vederea prostituţiei, în Lisabona.

Panel

Panel

Reprezentanta Comisiei Europene (CE) Doamna Ilona Negro, care a fost prezentă la eveniment în numele Comisarului European Vera Jourová, a făcut o expunere detaliată a rolului CE în relaţia cu Statele Membre, inclusiv cu România, în ceea ce priveşte protecţia victimelor traficului uman şi pedepsirea traficanţilor, precum şi în ceea ce privește integrarea socio-economică a romilor aflați în dificultate. În 2011, CE a prezentat/publicat o serie de recomandări pentru elaborarea de strategii naționale de integrare socială şi economică a romilor. Statele Membre au fost invitate să transmită Comisiei strategiile naţionale, până cel târziu la finele anului 2011.

http://europa.eu/legislation_summaries/employment_and_social_policy/social_inclusion_fight_against_poverty/em0049_en.htm

Au fost recomandate patru niveluri de acţiune în strategiile naționale, pentru integrarea romilor aflați în dificultate: educaţia, angajarea în câmpul forţei de muncă, sănătatea şi accesul la locuinţă. Cum competența UE asupra acestei zone de interes public este limitată la simple Recomandări (care nu au puterea obligativității, cum ar fi o Directivă, spre exemplu), multe din Statele Membre nu au considerat prioritar să le implementeze în legislația națională, nici măcar până la sfârșitul anului 2014, deşi  Preşedinţia HU a Consiliului UE, în 2011, a reușit să atragă angajamentul politic al majorităţii Statelor Membre, în acest sens http://www.eu2011.hu/developing-european-roma-policy

CE a mai invitat Statele Membre să creeze câte un Punct Naţional de Contact Roma (National Roma Contact Point) care să monitorizeze implementarea recomandărilor la nivel național şi să emită rapoarte către CE. Din nefericire, aceste rapoarte nu au fost realizate pe măsura angajamentelor asumate în Consiliu, de către Statele Membre, multe dintre ele încă întârziind să apară, aflându-ne deja în 2014.

Angelica Molnar (Europol) a prezentat resursele logistice şi de inteligență ale Europol puse la dispoziția Statelor Membre în vederea urmăririi eficiente a rețelelor de trafic uman trans-naţionale. A fost menţionată, de mai mai multe ori, activitatea reţelelor de trafic uman provenind din Sudul şi Sud-Estul Europei. A fost făcută referire la grupuri organizate criminale din Sud-Estul Europei care vând şi cumpără oameni în vederea exploatării acestora în „industria” cerşetoriei, a prostituţiei forţate şi a furturilor de diverse tipuri. Traficanţii folosesc diverse tactici de manipulare psihologică, şantajul, violenţa, intimidarea şi chiar omorul, pentru a-şi controla victimele. Victimele sunt, de cele mai multe ori, minori/minore provenind din familii sărace sau din familii care datorează bani cămătarilor, fără educaţie şi fără perspective de viitor, precum şi persoane cu diverse dizabilităţi.

Reprezentanta Europol a recunoscut limitele coordonării polițienești inter-state, la nivel european, prezentând exemple din care reiese că unii copii recuperaţi iniţial de o poliţie locală din Vestul Europei sunt repatriați în absența structurilor adecvate de asistenţă recuperatorie, la nivel naţional, căzând din nou în mâinile rețelelor criminale, reluând exploatarea/victimizarea.

05

Dna Angelika Molnar (Europol) si Dna Ann Lukowiak (procuror federal)

Doamna Ann Lukowiak, procuror federal în Ghent, Belgia, a prezentat două studii de caz referitoare la vânzarea/cumpărarea unor fete în vârstă de 13 respectiv 16 ani în vederea căsătoriei, arătând drama pe care o generează unele „tradiţii” ale romilor din Macedonia, Albania şi Kosovo precum şi blocajele de comunicare în relaţia cu victimele recuperate, unele dintre acestea cunoscând doar anumite dialecte ale limbii romani, din diverse zone ale Europei.

Dr Helga Konrad (fost ministru federal în Austria şi înalt Reprezentant OSCE pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane) a prezentat  situaţia romilor români şi bulgari din Viena care se confruntă cu tipuri de discriminare accentuată atât din partea comunității austriece cât şi din partea comunităţilor de romi de alte naţionalităţi (ex. Cehi) care au imigrat în Austria cu mai mult timp în urmă şi care sunt mai bine integraţi socio-economic. Din acest punct de vedere, Dr Konrad a prezentat o concluzie deosebit de utilă pentru studiile viitoare în domeniu şi pentru elaborarea strategiilor pe termen mediu şi lung: „Nu se poate lucra cu romii ca grup omogen. Lipsește solidaritatea şi lipsește sentimentul de apartenență la o (singură) comunitate. De aceea, trebuie să dezvoltăm proiecte locale de o diversitate mult mai mare decât până acum, adresându-ne comunităților specifice de romi, din locuri specifice din Europa, cu ajutorul unor lideri locali romi, formaţi în domeniile de interes ”.

Dr Konrad a mai făcut referire la ROMANI Project derulat de Universitatea din Graz http://romaniprojekt.uni-graz.at/autroma-project.en.html şi la un proiect de succes derulat, timp de 15 ani, de un ONG local (Vinzenzgemeinschaft) http://www.vinzi.at/ . Acest ONG, condus de un preot, a mobilizat comunitatea austriacă locală în mod constructiv pentru a opri imigrația romilor dintr-un sat din Cehia, în vederea cerșetoriei în Graz. Comunitatea austriacă a investit în satul de origine al acestor romi cehi, construind o întreprindere mică de produse agro-alimentare. Aceste produse au fost vândute în piețele agro-alimentare (bio) din Graz, în ultimii 15 ani, cu succes. Această investiție a generat profit suficient astfel încât s- a redus la zero migrarea romilor din satul respectiv, pentru a cerși în Graz.

Exemplul de mai sus  demonstrează, pe de o parte, faptul că migrația oamenilor (de orice etnie) este mai redusă în absența sărăciei (situației economice precare) a locului de origine, iar pe de altă parte demonstrează rolul extraordinar al societăţii civile (ONG-uri) care poate să se implice constructiv în asemenea activităţi de integrare socio-economică a tuturor etniilor, avându-se în vedere durata relativ lungă a proiectelor. ONG-urile au rolul de a face posibilă continuarea proiectelor importante, indiferent de guvernele naționale care se pot schimba periodic (la fiecare cinci ani).

Atât participanții din sală cât şi membrii panelului au mai făcut referire, în cadrul dezbaterii, la nevoia de a forma lideri de etnie romă, pentru a asigura succesul proiectelor de viitor precum şi nevoia de comunicare mai eficientă cu autorităţile şi cu ONG-urile de profil. Nu în ultimul rând, s-a subliniat pericolul reprezentat de radicalizarea religioasă a unor grupuri de romi, în Europa, ducând la izolarea socio-culturală a acestora şi la afectarea negativă a dialogului cu autorităţile şi cu societatea civilă.

Comunitatea Roma este cea mai mare minoritate etnică din Europa. Potrivit estimărilor, numărul romilor variază undeva între 10 şi 12 milioane la nivel European.

CEIPA_Roma_Round_table_Paper

Strategia Naţională a României de integrare a romilor este prezentată pe site-ul Comisiei Europene la următorul link:

http://ec.europa.eu/justice/discrimination/roma-integration/romania/national-strategy/national_ro.htm

 

Bruxelles, 10 decembrie 2014

Copyright: diasporaprogresista.eu

04

Participanti din BE, RO, DK, NL, FR

 

Leave a Reply