Românii din străinătate pot fi acum şi aleşi, nu doar alegători

Partidul diasporei a fost înregistrat cu succes în România, conform legii, şi poate participa la toate alegerile organizate pe teritoriul României şi în străinătate.

PRD România a luat naştere în diaspora, ca un răspuns sănătos la direcţiile nefaste impuse de actuala clasă politică, mereu aceiaşi politicieni care par să fi uitat complet nu numai de propriii alegători plecaţi în străinătate temporar sau permanent, din motive economice, ci şi de sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor rămaşi acasă. PRD este o producţie 100% a diasporei. Partidul a fost înscris mai întâi în Italia (2011) şi în Spania (2014), după care şi în România, în 2016, pentru a răspunde tuturor nevoilor şi solicitărilor oamenilor şi ale legii.

PRD are credinţa că binele politic (şi implicit socio-economic) al tuturor românilor nu trebuie să cunoască frontiere, de aceea partidul se preocupă atât de bunăstarea românilor din afara graniţelor României, cât şi de cea a românilor rămaşi sau reîntorşi în ţară. Mulţi cetăţeni cred ca soluţiile politice de care au nevoie românii trebuie să vină din diaspora, şi nu din ţară, deoarece programele politice cu adevărat performante pot fi mai coerente în absenţa influenţei corupţiei de sistem, modelelor de rea-credinţă şi intimidării. Iniţiativele diasporei au avantajul că sunt influenţate pozitiv, la nivel de experienţă directă, de modele de guvernare mai bune decât cele din România. Chiar şi în asemenea condiţii, gravitatea problemelor românilor ca naţiune reprezintă un nivel de complexitate foarte crescut, de aceea reuşita soluţiilor propuse de PRD depinde de cooperarea pe multiple niveluri şi de perfecţionarea continuă a dialogului atât în diaspora cât şi între diaspora şi societatea civilă din ţară. Ca întotdeauna, schimbarea depinde numai şi numai de oameni, de buna lor credinţă, de voinţa şi de participarea activă a acestora la un proiect comun. Modelul însuşi de gândire şi de implicare practică in viaţa politică a României necesită o ameliorare semnificativă.

Calităţile actualei clase politice româneşti s- au deteriorat în timp, de 27 de ani încoace, culminând cu o tendinţă periculoasă şi aproape incredibilă către totalitarism şi dictatură, generând mişcări de stradă fără precedent în ultimii ani şi o imagine externă a României dintre cele mai ruşinoase.  Lupta împotriva corupţiei la nivel înalt este mai necesară decât oricând, precum şi promovarea internă şi internaţională a unei imagini de ţară mai bune, a democraţiei, transparenţei, pluripartitismului real, domniei legii şi performanţei politice în favoarea cetăţenilor şi a stabilităţii statului.

Guvernele, partidele politice din opoziţie, parlamentele şi preşedinţii de dupa Revoluţia din 1989 toţi poartă responsabilitatea situaţiei actuale jalnice a ţării noastre: irosirea avuţiei naţionale, intrarea in datorii externe, promovarea în diverse funcţii pe criterii de nepotism şi mai puţin pe criterii de competenţă, exodul forţei de muncă în afara graniţelor statului, imaginea externă negativă a ţării noastre. Omul de rând este umilit şi sărăcit cu bună ştiinţă, de multe ori dezinformat şi ţinut la distanţă când vine vorba de participare reală la viaţa politică a ţării, pentru a putea fi ţinut mai simplu sub control de către politicienii de carton, fără scrupule şi fără milă, urmărind doar voturi şi încălcâdu-şi promisiunile electorale la scurt timp după alegeri.

Românii care trăiesc şi muncesc în afara graniţelor României, temporar sau permanent, au fost  mai degrabă abandonaţi de aleşii din România iar în ţările gazdă unde trăiesc şi muncesc sunt multe cazuri de marginalizare, discriminare şi încălcare a drepturilor omului care rămân nerezolvate. Cu toate acestea, românii din străinătate contribuie activ atât la economia ţărilor gazdă cât şi la economia României, cei mai mulţi dintre ei păstrându-şi patriotismul, dorul de casă şi speranţa de a se întoarce acasă, într-o zi. Dar ce se întâmplă de fapt cu casa lor, cu ţara lor, cu taxele lor? Atât românii din ţară cât şi diaspora au obosit să mai spere într-o schimbare promisă mereu de alţii, fără ca ei înşişi să se implice activ în politica României, pentru a asigura un viitor copiilor lor în propria lor ţară şi poate chiar o bătrânete liniştită, după o viaţă de trudă printre străini.

Din punct de vedere politic, în ultimele trei decenii, românii din străinătate au fost subiect de discuţie în interiorul unor partide politice doar din patru in patru ani, cu interes electoral: au existat promisiuni electorale, spectacole de tot felul şi alte „cadouri şi pomeni electorale”precum şi unele tentative reale de constituire a unor „foruri oficiale” ale diasporei – adică recunoscute de aleşii de la Bucureşti – prin care diaspora să fie inclusă/ acceptată in viaţa politică din România, cel puţin cu rol consultativ. Un exemplu eşuat, din nefericire, este încercarea unor politicieni de ocazie de a constitui „Consiliului Românilor de Pretutindeni (CRP)” în 2016, la Bucureşti, deşi cu doi ani mai devreme se lansase deja un asemenea consiliu, în mod independent dar deschis tuturor, propunând un statut şi o agenda anuală de lucru, invitând la dialog real în diaspora dar şi înttre diaspora şi România, bazat pe respect, recunoaştere reciprocă şi implicare comună, fără a dubla eforturile şi fără a irosi resurse importante.

Pe lângă faptul că nu s-a bucurat de suficientă consistenţă, transparenţă, reprezentativitate şi proporţionalitate, procedura iniţiată de Bucureşti pentru constituirea şi funcţionarea CRP în 2016, pe bani publici, nu a ţinut cont nici de resursele cele mai importante, deja existente, ale diasporei şi nici de nevoile şi propunerile oamenilor prin intermediul propriilor lor asociaţii, organizaţii, grupuri formale sau informale, civile sau politice. Negarea existenţei majorităţii acestor formaţiuni civice şi politice ale diasporei şi impunerea de la Bucureşti a unei proceduri nepotrivite de selecţie a participanţilor la „primul congres”  au dus la eşecul iniţiativei CRP2016. Iniţiativa a reuşit, totuşi, să mai adauge o doza de confuzie şi de furie în diaspora,  promovând dezbinarea şi suspiciunea dintre cetăţeni, întârziind proiectele reale de dezvoltare în beneficiul oamenilor, inclusiv proiectele de revitalizare a clasei politice româneşti.

Consiliul Diasporei (CD) lansat la Bruxelles in 2014, în cadrul conferinţei anuale a DP-ROSA a fost o manifestare independentă reală, a unui grup de iniţiativă real, din diaspora, de a promova interesele diasporei în raport cu puterea şi cu societatea civilă din România, inclusiv cu partidele politice. În cadrul conferinţei din 2014 s- a discutat atât despre lansarea unui Consiliu al Diasporei (apolitic) cât şi despre consolidarea unui partid politic al diasporei, pentru a se diferenţia foarte clar şi  transparent liniile de acţiune legitimă ale diasporei. Trebuie să fie foarte clar că oamenii au dreptul la asociere liberă, inclusiv sub forma unor partide politice noi. Este un drept fundamental al oamenilor să-şi construiască singuri instrumente legale noi/performante/inovative şi conform legii, prin care să poate aduce schimbarea dorită pe scena politică nţională şi internaţională. Aşadar, întreaga campanie de descurajare a iniţiativelor politice independente ale românilor din strâinâtate a fost şi este susţinută de către unele partide politice deja existente, „cu tradiţie” în sufocarea iniţiativelor, care nu susţin democraţia şi care nu doresc progresul real al României, temându-se de o competiţie electorală corectă. Acele partide care nu reuşesc să-şi orchestreze propria reformă, propria performanţă, propria demnitate în faţa partenerilor de dialog străini, şi care pe deasupra descurajează constituirea altor partide (posibil mai bune) deja au demonstrat în practică lipsa calităţilor politice necesare unei guvernări bune a unui stat prosper. Acele partide deja nu mai sunt credibile, iar alegătorii din străinătate şi din România o ştiu foarte bine, inclusiv în ziua în care ies la vot „să viteze răul cel mai mic” fără a-şi pune întrebarea: oare nu cumva a venit vremea să construim acel „mult mai bine” împreună? Oare nu a sosit vremea să construim împreună ceea ce ne dorim cu toţii?  Mulţi şi-au pus această întrebare, ba chiar s-au întrebat şi unii pe ceilalţi, însă ceea ce lipsea, până acum, erau: masa critică, coalizarea competenţelor din domeniul ştiinţelor politice (capacitatea de a construi şi dezvolta o arhitectură funcţională pe principii ştiinţifice cunoscute, în acelaşi timp promovând inovaţia politică), curajul necesar de a persista în căutarea soluţiilor (măsurabile, demonstrabile) şi obiectivitatea (sau interesul dincolo de propriul buzunar).  Dincolo de aceste lipsuri, resimţite timp de mulţi ani, diaspora totuşi a demonstrat suficientă forţă intelectuală şi de caracter, la nivel colectiv, încât să conştientizeze că metoda de a găsi acele soluţii dorite de toţi este metoda cooperării, învăţării şi dezvoltării continue, prin crearea de instrumente adecvate şi punerea acestora în funcţiune: pe lângă asociaţii, organizaţii, fundaţii, centre culturale şi biserici era timpul să fie create şi un consiliu al diasporei (care sa reuneasca la masa discutiilor primele categorii, apolitice prin definiţie, pentru a promova proiecte comune – mai economice – în beneficiul românilor) şi cel puţin un partid politic, pentru a participa la viaţa politică nu doar din poziţia de alegător, ci şi din poziţia de ales, în mod democratic şi responsabil. A fi ales din „colegiul diaspora” este nu doar un drept reflectat de Constituţie şi de proporţionalitatea demografică, ci şi o responsabilitate, pe care diaspora doreşte să şi- o asume conştient, pentru a răspunde pozitiv la criza politică din România. Este nevoie în ţară de umărul puternic al diasporei nu doar din punct de vedere economic, ci şi politic.

Realizarea celor două entităţi vitale ale diasporei (civică/ consiliu şi politică/ partid) era percepută de români ca o nevoie reală de organizare a Diasporei, pe parcursul tuturor consultarilor publice care au precedat iniţiativele independente ale diasporei. Evident, până la înfăptuirea acestora era doar o chestiune de timp şi de muncă voluntară a unor oameni generoşi, dezintersaţi, pregătiţi în domenii relevante, care au înţeles cel mai bine aceste nevoi şi au dezvoltat soluţiile necesare, printre care proiectele CD 2014 şi PRD2016 dar şi altele, care nu s-au bucurat pe deplin de recunoaşterea partidelor politice de acasă (nici a celor de la guvernare, nici a celor din opoziţie).

O pleiadă de jurnalişti (inclusiv de la TVR) şi diplomaţi ş-au făcut simţită prezenţa la toate  evenimentele şi conferinţele anuale ale DP-ROSA, pe parcursul anilor, doar pentru a trimite rapoarte detaliate aleşilor de la Bucureşti. Deşi aceste iniţiative au fost cunoscute foarte bine, ele nu au obţinut recunoaşterea necesară sau vreo încurajare. Dimpotrivă, s- a încercat permanent divizarea diasporei şi descurajarea iniţiativelor inter-comunitare, s- a menţinut o fragmentare artificală a acesteia în scopuri strict electorale (pe ţări, regiuni sau feude, promovându-se individualismul şi „ochelarii de cal”) şi au fost făcute eforturi măsurabile de a se opri cooperarea, în special pe plan politic, a românilor rezidenţi în diverse ţări. Teama partidelor „tradiţionale” faţă de forţa politică a diasporei a fost atât de mare, încât chiar şi filialele de succes din străinătate ale unor partide naţionale importante au fost complet distruse, de la centru. Cine a avut de pierdut? Considerăm că noi toţi am avut de pierdut din toate aceste „neatenţii” ale românilor împotriva românilor. Credem că se poate mai mult. Credem că se poate coopera, pentru binele ţării şi al cetăţenilor.

Unii politicieni, din diverse partide, care s-au perindat prin diaspora, în scopuri pur electorale, potrivit unor rapoarte din teritoriu, cerşeau bani de la cetăţeni pentru a-şi finanţa călătoriile şi acum pozează în reprezentanţi oficiali ai Diasporei, la Bucureşti, fără să fi trăit nici măcar o zi printre străini, departe de ţară, de casă, de cei dragi. Mulţi diasporeni îi numesc pe aceşti indivizi de- a dreptul impostori, nicidecum reprezentanţi legitimi ai diasporei române. Cine sunt ei, şi cum au ajuns acolo? Ne-au fost impuşi de către partidele tradiţionale şi noi i-am ales, din poziţiile noastre fixe de alegători umili, cu aşteptări mărunte (a vota „răul cel mai mic”)  şi cu toate acestea sperând că se va produce schimbarea mult dorită în bine, prin vreo minune. Nu este vina impostorilor că ocupă acele poziţii de reprezentare politică a diasporei, ci este vina noastră, a tuturor, că nu suntem mai atenţi la calitatea listelor electorale şi la persoana candidaţilor.

A participa la vot în mod responsabil pentru ţara ta nu înseamnă doar să ieşi din casă în ziua alegerilor şi să votezi, ci să te intereseze procesul electoral încă din faza de constituire a listelor electorale. Candidatul trebuie bine observat, întors pe toate părţile, cunoscut, inainte de a i se permite sa fie pe liste si a primi votul. Cetăţenii trebuie să împiedice marii corupţi, incompetenţii, analfabeţii şi partidele extremiste să fie pe buletinele de vot, pentru a nu lăsa „norocul prostului” să devină creator de legi în stat, nenorocind generaţii întregi de români. Deciziile politice proaste devin legi proaste, iar acestea din urmă strică ce e bun şi afectează nu doar generaţia actuală ci şi generaţiile viitoare.

În sfârşit, astăzi, diaspora română are posibilitatea legală şi politică să investească încredere de lungă durată şi resurse în propriul partid politic independent, la al cărui arhitectură toţi românii sunt invitaţi să contribuie: atât românii din străinătate cât şi cei de acasă.

Dorim să sprijinim şi să dezvoltăm împreună acest nou instrument politic al diasporei, deoarece este mare nevoie de  o „maşinărie performantă” pe scena politica românească, construită şi propusă de diasporeni tuturor concetăţenilor lor care doresc o schimbare în politica românească.

PRD România este un partid de centru, social-liberal, transparent, serios, viu, măsurabil pozitiv în toate declaraţiile şi acţiunile politice, care ţine cont de părerile şi nevoile tuturor, care aduce acel echilibru necesar bunăstării tuturor, care încurajeaza valorile sănătoase, învăţarea permanentă, cooperarea şi dezvoltarea, pentru a ajuta România să revină la acea normalitate atât de dorită. PRD nu va fi niciodată de vânzare şi nu îşi va vinde ţara: avem convingerea că interesul cetăţeanului este mai presus de interesul partidului, interesul partidului este mai presus de interesul membrului de partid, iar interesul ţării este mai presus de interesul partidului.

Pentru PRD, cetăţeanul român ocupă primul loc pe lista priorităţilor politice. Prin PRD, românii din străinătate pot contribui activ şi la viitorul politic al României, nu doar la cel economic. Prin PRD, românii din străinătate pot fi reprezentaţi politic şi administrativ în consilii locale, primării şi în Parlamentul României, precum şi în forurile politice internaţionale, de la nivel UE şi nu numai, cu putere de decizie în viaţa românilor de zi cu zi.

Pentru prima oară în istoria românilor de după 1989, membrii diasporei române nu vor mai fi ţinta electorală doar cu rol de alegători, ci şi cu rol de aleşi, dobândind în mod democratic, prin alegeri, o voce legitimă în politicile locale, naţionale şi internaţionale.

PRD va da un semnal puternic de vindecare a clasei politice româneşti şi a societăţii în general, atătând, prin exemplul propriu, atât celorlalte partide politice cum să funcţioneze corect cât şi cetăţenilor cum să se implice direct, măsurabil şi eficient in bunăstarea naţională. Dacă nu noi, atunci cine? Dacă nu acum, atunci când? PRD este un partid nou, deschis şi inovativ, care crede în puterea românilor a evolua ca naţiune, aflat în plină construcţie şi dezvoltare, înfiinţat în diaspora si răspândit în România şi în lume. Alături de noi, aveţi ocazia unică de a vă implica direct în succesul acestui proiect.

Vă invităm să adresaţi întrebările dumneavoastră sau/şi să vă exprimaţi interesul de a deveni candidaţi la adresele de e-mail ion.dascalescu@yahoo.com  progresisti@gmail.com, şi pe paginile de Facebook PRD şi DP.

 

Reggio Calabria, Bruxelles, 22 noiembrie 2017

 

PRIORITATILE_PRD_PE SCURT 

Descarca Statutul PRD Romania 

Leave a Reply